Menținerea sănătății orale nu se reduce doar la periajul zilnic și folosirea aței dentare. Chiar și cei mai conștiincioși pacienți pot acumula în timp placă bacteriană și tartru, mai ales în zonele greu accesibile ale cavității bucale. Detartrajul profesional este procedura esențială pentru îndepărtarea acestor depuneri și pentru prevenirea bolilor parodontale. Deși încă există mituri legate de durere sau de posibile efecte negative, realitatea este că detartrajul este o procedură simplă, sigură și complet nedureroasă.
Ce este tartrul și cum se formează?
Tartrul este o formă calcificată a plăcii bacteriene care se acumulează pe suprafața dinților. Inițial, bacteriile se dezvoltă din resturile alimentare și din salivă, formând o peliculă invizibilă, moale, care poate fi îndepărtată ușor prin periaj. Dacă însă această placă nu este eliminată în mod regulat și corect, ea se întărește în contact cu sărurile minerale din salivă și se transformă în tartru. Acesta se depune în special în zonele în care periajul este mai puțin eficient – la baza dinților, în spatele incisivilor inferiori și în zonele interdentare.
Spre deosebire de placa bacteriană, tartrul nu mai poate fi înlăturat acasă cu periuța de dinți sau cu ața dentară. Doar instrumentele profesionale ale medicului dentist pot îndepărta complet aceste depuneri, fără a afecta smalțul dinților.
Ce presupune detartrajul profesional?
Detartrajul este o procedură stomatologică de rutină care constă în îndepărtarea tartrului de pe suprafața dinților, de sub gingii și din zonele greu accesibile. În cele mai multe cazuri, medicii folosesc un aparat cu ultrasunete care emite vibrații de înaltă frecvență. Aceste vibrații dislocă tartrul, în timp ce un jet fin de apă îl spală și răcește dintele, prevenind orice senzație de încălzire sau disconfort.
După detartraj, urmează periajul profesional, realizat cu o pastă abrazivă care curăță în profunzime suprafața dinților și îi netezește. În unele cazuri, medicul poate folosi și tehnica AirFlow – un jet fin de apă, aer și pulbere de bicarbonat care curăță petele superficiale și resturile de placă bacteriană rămase. Întreaga procedură durează între 30 și 45 de minute și este complet neinvazivă.
Este important de menționat că detartrajul nu afectează în niciun fel smalțul dinților. Din contră, îndepărtarea tartrului reduce riscul de inflamație gingivală, carii și infecții.
Detartrajul doare? Mituri și realitate
Una dintre cele mai răspândite temeri legate de igienizarea profesională este legată de durere. În realitate, detartrajul nu este dureros pentru majoritatea pacienților. Senzațiile resimțite pot varia în funcție de sensibilitatea individuală, dar, în general, este vorba despre un disconfort minim, mai ales dacă pacientul are o igienă orală bună și nu suferă de inflamații gingivale severe.
În cazurile în care pacientul are gingii inflamate sau sângerânde, este posibil să simtă o ușoară sensibilitate în timpul procedurii, dar aceasta dispare rapid. De asemenea, dacă există o sensibilitate dentară crescută, medicul poate folosi anestezie locală ușoară sau instrumente speciale pentru a reduce orice disconfort.
Un alt mit frecvent este că detartrajul „slăbește dinții” sau „afectează gingiile”. Această percepție apare uneori pentru că, după îndepărtarea tartrului, pacienții pot observa pentru prima dată spații interdentare sau retracții gingivale. Acestea însă nu sunt cauzate de detartraj, ci de acumulările masive de tartru care au forțat gingia să se retragă sau au mascat golurile. Detartrajul doar dezvăluie realitatea, nu o cauzează.
Cât de des ar trebui făcut detartrajul?
Frecvența detartrajului profesional variază în funcție de stilul de viață al pacientului, de predispoziția genetică și de calitatea igienei orale zilnice. În general, se recomandă efectuarea detartrajului de două ori pe an, în cadrul controlului stomatologic periodic. Această frecvență este ideală pentru majoritatea pacienților care au o igienă bună și nu suferă de afecțiuni parodontale.
În schimb, persoanele cu parodontoză, diabet, fumat cronic sau predispoziție crescută la formarea de tartru pot avea nevoie de detartraj mai frecvent – chiar la fiecare 3-4 luni. Medicul va stabili acest ritm în funcție de evaluarea clinică.
Un alt factor care influențează frecvența este alimentația. Consumul frecvent de alimente bogate în zahăr, produse procesate sau băuturi acidulate favorizează acumularea plăcii bacteriene. De asemenea, pacienții care poartă aparat dentar fix trebuie să fie și mai atenți la igiena orală și să efectueze detartrajul la intervale mai scurte.
Beneficiile detartrajului profesional pentru sănătatea orală
Detartrajul nu este doar o procedură cosmetică, ci un act medical de prevenție cu beneficii concrete. Îndepărtarea tartrului reduce semnificativ riscul apariției cariilor și al bolilor gingivale. Gingivita, care se manifestă prin sângerări, inflamație și disconfort, poate fi prevenită și chiar reversibilă dacă este tratată la timp prin igienizare profesională.
Pe termen lung, lipsa detartrajului poate duce la parodontită – o afecțiune gravă care duce la retracția gingiilor, pierderea suportului osos și, în final, pierderea dinților. Prin detartraj regulat, aceste complicații pot fi prevenite în totalitate.
Un alt beneficiu important este legat de respirația urât mirositoare. Tartrul și placa bacteriană sunt principalele surse ale halenei persistente. După detartraj, respirația este mai proaspătă, iar gustul din cavitatea bucală se îmbunătățește.
În plus, detartrajul contribuie la estetica zâmbetului. Dinții devin mai curați, mai netezi și mai strălucitori. Petele cauzate de cafea, ceai sau fumat pot fi reduse sau chiar eliminate complet în timpul igienizării profesionale.
Detartrajul ca parte a unei rutine de prevenție
Detartrajul nu ar trebui privit ca o soluție de moment, ci ca parte integrantă dintr-o strategie preventivă. Asociat cu controalele periodice, periajul corect de două ori pe zi, folosirea zilnică a aței dentare și evitarea alimentelor cariogene, detartrajul contribuie la menținerea unei danturi sănătoase pe termen lung.
Medicul stomatolog poate recomanda, după detartraj, anumite produse adaptate nevoilor pacientului – periuțe interdentare, paste de dinți pentru dinți sensibili, apă de gură antibacteriană sau irigator bucal. Astfel, pacientul poate menține rezultatele procedurii și poate reduce semnificativ riscul de recidivă.