somn linistit fara apnee

Despre Sindromul de Apnee În Somn

Publicat pe Publicat în Ghid

Sindromul apneii în somn este o afecțiune care se încadrează în categoria problemelor de sănătate publică deoarece afectează un număr foarte mare de adulți. Unul din cinci bărbați și respectiv una din nouă femei peste vârsta de 40 de ani suferă de apnee în somn.

Tulburările de somn pot avea un impact considerabil asupra sănătății și a vieții personale. Importanța somnului nu este un aspect neglijabil și de aceea trebuie să vă monitorizați starea de sănătate și să fiți informați cu privire la cauzele, efectele și tratamentul apeneei în somn.

Am pregătit un material informativ în care să adresăm toate problemele legate de apnee in somn. Citește în continuare și află tot ce trebuie să știi despre apneea în somn.

Ce Este Sindromul de Apnee in Somn?

Apneea de somn este o afecțiune des întălnită care afectează respirația şi funcționalitatea organismului. Persoanele care suferă de apnee în somn se opresc din respirat în mod repetat în timpul somnului, pentru intervale cuprinse între câteva secunde şi un minut sau chiar mai mult.

Sindromul apneii în somn poate fi clasificat în trei tipuri de apnee:

1. Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv

Prima și cea mai întâlnită formă de apnee este cea de tip obstructiv. Ea este cauzată de către un blocaj al căilor respiratorii dat de relaxarea intermitentă a țesutului moale din partea posterioară a gâtului (faringelui) în timpul somnului

apnee de tip obstructiv ilustratie
Apneea de Tip Obstructiv

Apneea de tip obstructiv se manifestă prin lipsa respirației la nas și la gură în timp ce musculatura respirației își continuă activitatea.

Deși căile aeriene superioare nu funcționează corect, mușchii respiratori încearcă să realizeze respirația ceea ce duce la o luptă vizibilă (o zbatere vizibilă) între nivelul pieptului și nivelul gâtului. Aceasta este o afecțiune indusă mecanic prin blocarea căii aerului.

2. Sindromul de apnee în somn de tip central

Apneea în somn de tip central se manifestă prin lipsa activității musculaturii respiratorii. Nu este o acțiune mecanică ci una comadantă de la nivelul creierului.

3. Sindromul de apnee în somn de tip mixt

Este un mix între apneea de tip obstructiv și cea de tip central. În stadiu inițial este un deficit de comandă care se continuă cu deficiența mecanică/motorie.

Sindromul de tip mix începe ca o apneea de tip central manifestată printr-o pauză totală a respirației și se termină ca cea de tip obstructiv manifestată printr-o zbatere a pieptului.

Pauzele din timpul somnului pot crea complicații dintre care cea mai frecventa și imediată este starea de somnolența în timpul zilei.

Astfel, persoana care suferă de apnee în somn va avea mereu senzația de oboseală pe timpul zilei. Aceasta senzație este mai accentuată sau mai ușoară în funcție de gradul de apnee pe care îl are pacientul.

În funcție de numărul pauzelor respiratorii putem clasifica stadiul apneii obstructive în somn în trei categorii:

  1. Ușoară – 5 până la 15 pauze de respirație pe oră
  2. Moderată – 15 până la 30 de pauze de respirație pe oră
  3. Severă – peste 30 de pauze de respirație pe oră

În funcție de stadiul de apnee, somnologul împreună cu dentistul și/sau ORL-istul stabilesc cel mai bun tratament pentru pacient.

Care Sunt Simptomele Apneei în Somn?

Sindromul de apnee în somn se manifestă prin sforăit și pauze în respirație care depășesc 10 secunde.

Sforăitul poate fi considerat principalul semnal de alarmă pentru apneea de tip obstructiv.

cuplu sforait simptomele apneei in somn
Sforăitul este una dintre cele mai comune simptome ale apneei.

Alte simptome frecvente ale apneei în somn sunt:

  • Depresie
  • Lipsa de concentrare
  • Uscăciune a gâtului la trezire
  • Iritabilitate
  • Tulburări de memorie
  • Tulburări de atenţie
  • Schimbări de dispoziţie
  • Sforăit care poate fi zgomotos şi persistent, de obicei mai evident în apneea obstructivă
  • Treziri bruşte însoţite de scurtarea respiraţiei, care indică mai curând apnee centrală decât obstructivă
  • Insomnie (dificultăţi de menţinere a somnului)

Apneea de somn poate fi asociată cu:

  • Hipertensiune arterială
  • Infarct miocardic (atacuri de cord)
  • Isuficienţă cardiacă
  • Bătăi neregulate ale inimii (aritmii)
  • Accidente vasculare cerebrale
  • Somnolenţă pe parcursul zilei
  • Risc crescut de accidente rutiere

Persoanele care suferă de apnee în somn se simt adesea extrem de obosite şi somnolenţe în timpul zilei, iar capacitatea lor de concentrare şi performanţa pe timp de zi suferă drastic.

Factori de risc și predispoziție la apnee în somn

Simptomul apneei în somn este influențat de multipli factori de risc.

Spre exemplu, sexul masculin este mai predispus decât cel feminin la apnee. Bărbații dezvoltă obezitate de tip “măr” cu depuneri de grăsime la nivelul gâtului iar femeile de tip “pară” cu depunere de grăsime pe șolduri.

Astfel, obezitatea reprezintă un alt factor. Creșterile bruște și rapide  în greutate modifică circumferința gâtului și favorizează apariția apeneei. Bărbații care au circumferința gâtului peste 44 de cm și femeile cu peste 37 de cm sunt candidați pentru apneea în somn de tip obstructiv.

Femeile pot risca să dezvolte apnee în somn și când se află în perioada menopauzei sau când au o suferință tiroidiană.

cuplu sforait simptomele apneei in somn

Factorii genetici precum bărbia mică sau limba mare și amigdalele proeminente pot de asemenea fi luați în calcul.

Factorii genetici mai pot influența apariția apneei și dacă, spre exemplu, rudele de gradul I sforăie.

Persoanele care consumă substanțe nocive precum alcool, tutun sau cele care iau medicamente sedative (pastile pentru dormit) sunt mai expuse riscului de a dezvolta apnee în somn.

În final, vârsta joacă și ea un rol important în apariția apneii. Copii au amigdale mai proeminente decât adulții iar obezitatea este des întâlnită în rândul adulților.

Toți acești factori favorizanți duc la micșorarea diametrului căii pe care circulă aerul. Astfel, se pune un obstacol pe traseul fluxului aerian care împiedică respirația normală.

Cum se Tratează Apneea de Somn?

Medicina dentară a somnului este o ramură a stomatologiei care se ocupă cu terapia tulburărilor de somn. Cu ajutorul gutierelor și a aparatelor orale, terapia tratează o multitudine de probleme începând de la sforăit până la apneea nocturnă obstructivă.

Desigur, înainte de a începe tratamentul pentru apnee trebuie să fiți diagnosticat și testat de către un medic somnolog certificat. Persoanele suspectate de sindromul de apnee în somn trebuie testate cu aparatură specială care urmarește comportamentul în timpul nopții.

doctor explica pacientului rezultatele test de apnee de somn

Medicul somnolog are rolul de a pune diagnosticul și îți va oferi un aparat portabil de poligrafie pe care îl vei folosi acasă. Poligrafele au un pulsometru integrat care înregistrează fluxul naso-bucal, mișcările toracelui și sforăitul.  Aparatele moderne permit și înregistrarea EKG, adică saturaţia de oxigen precum și modificările de poziție.

Pacientul trebuie doar să ataşeze senzorii înainte de a dormi iar a doua zi el returnează aparatul medicului care va interpreta datele înregistrate. Prelucrarea acestor date vor indica gradul de severitate al apneii în somn.

În funcție de gradul de apnee și localizarea obstacolului o echipă formată din somnolog, ORL-list și dentist vor hotărâ care este cel mai potrivit tratament.

Daca obstacolul se află la nivelul nasului, tratamentul intră in aria medicului ORL-ist, iar dacă este la nivelul gurii sau al faringelui, este responsabilitatea medicului stomatolog.

Masca CPAP

Cel mai comun tratament pentru apneea în somn se realizează cu un dispozitiv pe nume  CPAP – o mască care introduce aerul sub presiune pozitivă la nivelul nasului și al gurii.

CPAP-ul menține căile aeriene deschise introducând forțat aer, printr-un tub flexibil.

Masca CPAP pentru apneea în somn

Masca CPAP

Terapia pe bază de CPAP presupune să purtați permanent o mască care va introduce aer sub presiune în plămâni în timp ce dormiți.

Deși terapia CPAP este eficientă, mulți pacienți o găsesc incomfortabilă și nu o tolerează (fizic sau psihic). Din acest motiv, medicul poate recomanda o gutieră specială anti-apnee sau anti – sforăit.  

Gutierele Orale Pentru Apnee

Mulți oameni preferă gutierele orale deoarece sunt confortabile, portabile și ușor de folosit. Gutiera antiapnee/antisforăit seamană cu gutiera pentru sportivi sau cu un aparat mobil ortodontic.

gutiera-pentru-sforait-pentru-apnee

Gutieră pentru sforăit anti-apnee

O astfel de gutieră personalizată te ajută să respiri normal în timpul somnului și să eviți întreruperile temporare ale respirației cauzate de apnee. Ea este realizată special pentru ca să se potrivească danturii tale.

Ea este dotată cu un sistem de avansare al mandibulei și este tratamentul ideal pentru prevenirea “prăbușirii” posterioare în cavitatea orală a musculaturii, mandibulei și părților moi.  Cu alte cuvinte, gutiera împiedică fenomenul de sforăit și apariția unui obstacol în calea aerului respirat.

Acest tip de gutiere sunt recomandate și realizate de către un dentist specializat care beneficiază de cunoștințele necesare și este acreditat în medicina dentară a somnului.

Cum te ajută o gutieră antiapnee?

Gutiera antiapnee “trage” de mandibulă înspre exterior și lărgeste calea aeriană prin care circulă aerul pe care noi îl respirăm.  În acest fel, părțile moi din interiorul cavității bucale sunt ținute în tensiune, nu mai vibrează iar astfel, tu nu mai sforăi!

Tratamente generale:

Alte măsuri generale pe care le poți lua pentru prevenirea apneei de somn sunt:

  1. Corectarea greutății corporale
  2. Evitarea consumului  de alcool
  3. Evitarea utilizării de pastile pentru somn, de asemenea medicația pentru depresie sau dureri de cap trebuie luată numai cu acordul medicului
  4. Respectarea orelor de somn
  5. Modificarea poziției corpului în timpul somnului

Riscurile Apneei în Somn

Netratarea apneei în somn poate avea consecințe serioase asupra sănătății tale.

Întreruperile repetate ale respirației duc la superficializarea somnului sau la somn insuficient. La rândul lui, somnul insuficent duce la lipsa concentrării pe durata zilei si producerea accidentelor nefericite.

somnolenta birou apnee, om care doarme la birou
Somnul superficial duce la stări de somnolență în timpul zile care îți afectează activitatea

O directivă recentă a Uniunii Europene restricționează dreptul de a conduce în cazul persoanelor cu apnee severă sau moderată. În clasamentul European al accidentelor produse de adormirea la volan, România se situează pe locul cinci.

De asemenea, dacă într-un interval de o oră suferi cel putin 10 întreruperi ale respirației (cu o durată de 10 milisecunde fiecare), cantitatea de oxigen care ajunge la creier este insuficientă.

În această situaţie, concentraţia de bioxid de carbon din sânge creşte şi apar variaţii ale ritmului cardiac. Inima poate să bată mai repede sau mai încet, ceea ce înseamnă că suntem expuşi riscului de boală cardiacă.

Scăderea concentraţiei de oxigen declanşează o trezire parţială („microtrezire”), însoţită de un sforăit puternic şi o inspiraţie bruscă. Aceste „microtreziri” rămân neobservate de către pacient, dar produc o superficializare a somnului.  

Somnul superficial înseamnă că organismul nu se reface suficient în timpul nopții iar tu vei suferi stări de somnolență și oboseală în timpul zilei.

Astfel, apneea în somn poate fi responsabilă și de performanța slabă în activitățile de zi cu zi (la muncă, la scoală) pe lângă accidentele rutiere.

Sforăi sau te simți obosit în timpul zilei, iar după amiaza (3-4pm) ai vrea să dormi? Îți este greu să te concentrezi datorită senzației de somnolență?

Dacă recunoști aceste simptome, o vizită la medicul stomatolog este cea mai bună idee. Stomatologii acreditați în somnologie te pot îndruma în direcția corectă și te pot lămuri cu privire la potențialele probleme pe care le poți avea. Fa-ti o programare acum!

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *